Inca din epoca primitiva, cand ne adaposteam in pesteri si vanam pentru hrana, omul a dorit sa-si manifeste trairile prin diferite forme. Grafismele au aparut in momentul in care el a dorit sa descrie celorlati semeni ceea ce simtea sau traia.
Chiar si dupa mii de ani putem sa vedem in pesteri cum e Altamira din Spania, exceptionale reprezentari grafice realizate din oxizi naturali, care s-au pastrat foarte bine.

Ceea ce este interesant e ca omul acelor vremuri nu avea notiuni de cromatica de forma sau de perspectiva, insa nativ exprima ceea ce simtea. Un lucru este cert… asa cum primitivul a avut in instictele sale procreatia, vanatoarea sau sentimetul despre sacru, putem spune ca a avut nativ si porniri artistice.
De-a lungul mileniilor ce au urmat, arta plastica s-a dezvoltat, s-a cizelat, a devenit stiintifica, insa ceea ce este important a ramas instinctuala.
Aceasta a fost o scurta introducere in lumea artelor plastice, incursiune care va continua episodic in perioada ce va urma.
In urmatoarele randuri am sa va prezint din punct de vedere tehnic culorile si modul lor de aranjare conform cercului lui Itten, ce este 'cercul cromatic' si care sunt culorile primare, secundare si tertiare.
Cercul cromatic al lui Itten este “ajutorul nostru cromatic'”. Este un cerc impartit in 12 parti, avand situate, prin numerotare in sens orar, pe pozitiile 1, 5 si 9, culorile galben, rosu si albastru - cunoscute si sub denumirea de culori primare.
Acestea au cel mai inalt grad de stralucire si nu pot fi obtinute din combinatia altor culori. Amestecand culorile primare, in proportii bine stabililite si adaugand alb si negru se obtin aproape toate celelalte culori din natura. Culorile secundare se obtin din amestecul culorilor primare, doua cate doua, in parti egale: verdele - combinatie galben + albastru, violetul - combinatie albastru + rosu si oranjul - combinatie rosu + galben. In comparatie cu cele primare, culorile secundare au un grad mai scazut de stralucire.
Culorile tertiare se obtin amestecand culorile secundare cu o culoare primara vecina. Cu un grad mai scazut de stralucire decat cele secundare, culorile tertiare sunt: verde-albastrui = verde + albastru, verde-galbui = verde + galben, oranj-galbui = oranj + galben, oranj-roscat = oranj + rosu, violet- albastrui = violet + albastru.
In cercul cromatic, fiecarei culori primare ii corespunde, in partea diametral opusa, o culoare secundara - obinuta din amestecul celorlalte doua culori primare. Culorile opuse in cercul cromatic, una primara iar cealalta secundara, se numesc culori complementare: rosu si verde, galben si violet, albastru si oranj. Prin alaturare, culorile complementare se evidentiaza una pe cealalta intr-un contrast strident.

Cum alcatuim in practica schemele cromatice?
1) Folosind culorile complementare
2) Alege o pereche de culori complementare si apoi adauga o culoare neutra: albul, bejul, cremul, maroul sau griul.
3) Folosind culorile analoage.
Acestea sunt culorile asezate pe pozitii alaturate in cercul cromatic, asa cum sunt de exemplu: rosu si rosu-oranj. Pentru a forma o schema cromatica, alege o pereche de 'culori analoage' si adauga o a treia culoare-accent, ca de exemplu albastrul. Ca sa nu gresesti, culoarea accent din aceasta schema cromatica poate fi una 'complementara de rupere' - adica una din culorile asezate de-o parte si de alta a complementarei culorii alese initial. Spre exemplu: complementara culorii galben este culoarea violet. Pentru a forma o schema cromatica, poti alege, pe langa aceste culori, ca o a treia, una dintre cele situate, in cercul cromatic, de-o parte si de alta a culorii violet: rosu - violet sau albastru - violet.
In episodul urmator vom discuta despre modul in care putem folosi culoare in viata noastra dar si despre agresiunea sau beneficiul ei.